Aranyosmeggyes (Mediesu Aurit) 
Vámfalu (Vama) 
Avasfelsőfalu (Negresti Oas)
Máriavölgy (Valea Mariei)
Bikszád (Bixad)
Turc (Turt)
Halmi (Halmeu)
Túrterebes (Turulung)
Sárközújlak (Livada) 
Szatmárnémeti (Satu Mare)

Pornind din Satu Mare pe drumul Baia Mare (1C) după Livada la 5-6 km, la Iojib trebuie mers în direcţia Sud-Est spre Mediesu Aurit. Comuna numără 7500 de locuitori din care 1200 de locuitori sunt cu limba maternă maghiară. Comuna este centrul satelor mărunte din împrejurimi.
Pentru această mică tură ne ademenesc şi minunatele ruine ale castelului Lónyay. Domeniul şi averea de la Medieşu a ajuns în proprietatea lui Lónyai Zsigmond prin succesiune prin căsătoria cu fata lui Báthory, care a transformat şi restaurat ruinele lui, păstrând forma asemănătoare castelului vechi. Cu forma lui pătratică, la cele 4 colţuri cu câte un bastion în stil Italian. Turnul porţii castelului de odinioară două nivele este acum cu trei nivele, ne amintesc de timpurile vechi şirul de celule vechi. Cetatea ajunsă pe mâna Austriecilor în anul 1707 a pierit în foc. In anul 1732 Wesselényi Ferenc răscumpără domeniul din patrimoniul Statului, care atunci încă era în tezaurul statului şi îl reconstruieşte. Intre anii 1940-1944 a fost restaurat, la sfârşitul războiului armatele în retragere au pârjolit şi ars castelul. Azi este fără acoperiş, dar totuşi este o ruină mândră. In amintirea luptelor pentru libertate s-a ridicat un obelisc de piatră. In biserica reformată a comunei se află cavoul Wesselényi. La marginea comunei cu întindere până la Batiz în direcţia vestică se întinde pădurea de ciupercaşi care în secolul 17 a servit ca adăpost la curuţii lui Thököly Imre, pădurea este un loc de recreaţie pentru oaspeţi şi pentru localnici.
Valoarea naturală: Pădurea de Ciupercaşi
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Aranyosmeggyes

Pagină web url >>

Localitatea este centrul olăritului de ceramică smălţuit, situându-se la 4 km de localitatea Negresti Oas. Obiectele artei tradiţionale a meseriei de olărit pot fi văzute în muzeul local. Pornind din sat în direcţîia munţilor Arzători, urmând pârâul, la o distanţă de cca. 12 km se află Baia de noroi, cu conţinut de nămol şi sulf, un loc preferat de către localnici. În drumul înspre Tur, la o distanţă de 4 km de sat se află Valea Mariei, cu un han şi un camping, în împrejurime cu numeroase surse minerale.
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Vamfalu

Pagină web url >>

La 15 km de la trecătoare, în depresiunea vulcanică înconjurată de dealurile Fenier (1093 m), Dealul Rotund (1241m) şi Dealul de Ardere (865 m), cu brazi înalţi la colţul superior al zonei 
apelor Turului, la unirea apelor Talma şi Apa Albă şi pârâul Tur este aşezat centrul Oaşului
cu caracter orăşenesc, Negreşti Oaş, o localitate cu 15000 de locuitori, din care 800 cu limba maternă maghiară. Caracteristica medievală a localităţii este „Drumul Sarelui”. Localitatea a fost proprietatea nobililor mici Drăgafi, care au fost domnii aşezărilor mici din Maramures şi tara Oaşilor. Proprietăţile, fie prin donaţii fie prin succesiuni ajung în proprietatea Huniadilor.
In 1633 Bethlen Istvăn, fratele domnitorului, după moartea acestuia moşteneşte ca proprietate, care atunci deja era Târguşor. In anul 1686 se ţine aici şi sinod. In anul 1964 muzeul etnografic de la Raksa a fost mutat în loalitate unde a fost reconstruit Muzeul Etnografic reînnoit, care prezintă caracteristile etnografice zonei. Muzeul poate fi vizitat. Aici în fiecare an la 1 septembrie se organizează serbarea populară. 
Valoarea naturală: Lacul Kányaházi
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Avasfelsofalu

Pagină web url >>

De la Satu Mare la 44 kilometrii, de la satul Vama numai la 2,5 kilometrii este aşezat satul Valea Mariei. Este un sat aşezat într-un mediu pitoresc înconjurat de păduri foioase. Un mic lac împodobeşte satul, dar nu din această cauză este renumit, ci de izvorul cu apa bogată în bioxid de carbon. Apa izvorului are urme de clor – izotopic - materiale acide. Concentraţia materialelor minerale: 1200 mg%.

Apa izvorului care alimenta zona băilor de odinioară cu renume a desecat. Este demn de vizitat mănăstirea din localitate, al cărei strămoşie a fost fondat în 1689 de Károlyi Ezsajás
Trapeuzunti. Pe vremea Curuţilor a fost ars până la temelie. Mai târziu, cu cca. 50 de ani în urmă de călugării Greco-Catolici-Bazilita, este construit din nou. In 1848 în România religia Greco-Catolică este interzisă şi scoasă în afara legilor, averile congregaţiei au fost sechestrate.
In 1990 Greco Catolicii reprimesc biserica în patrimoniu, şi de atunci anual, din ziua Sfântei Măriei satul în perioada 15 august - 8 septembrie devine un loc de pelerinaj.
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Bikszad

Pagină web url >>

Numele satului apare prima dată conform documentelor în 1378, prima dată sub numele de Thwirch, sat cu locuitori de naţionalitate română al căror case sunt amplasate pe poalele dealului şi în vale. In împrejurimile satului pe vremuri se exploatau minereuri de argint şi de aur. Satul Turt pe vremuri era renumit şi de producţia de prune. Fényes Elek în anul 1800 a scris despre sat următoarele: ”Turt este sat Olah, in judeţul Bereg –Ugocsa, aproape cu 1640 de locuitori, cu casele înşirate pe dealuri şi în văi, cu locuitorii Greco-Catolici, şi cu o parohie.
Pământul este destul de productiv, produce struguri pentru vin, au păduri, pe vremuri aveau mine de argint şi de aur. Ultima postă este Halmeu”. Localitatea înaintea Tratatului de pace de la Trianon apartinea judeţului Bereg-Ugocsa.

Numele satului în documentele născute între anii 1216 şi 1220 este amintit în 1217 sub numele: Terra Holmi, apoi în 1218. In certificatul Văradi Regestrum a fost amintit numele satului. Lexiconul Mare Pallas scrie următoarele despre localitate: "Este comună mică în judeţul Ugocsa, în ţinutul de peste Tisa. In 1891 avea 2051 de locuitori maghiari. Este reşedinta primarului adjunct al ţinutului. Are judecătorie de ţinut, Casă de economii, Bancă Comercială, Staţie de cale ferată, Oficiul poştal şi telegraf.” 
Aşezarea este renumită astăzi de producţia de fructe, este de remarcat producţia de căpsuni.

Pagină web url >>

"Este ultimul refugiu al câmpiei poarta dealurilor Oas”. Aici este aşezat Turulung, pe malul râului Tur. Mai precis este aşezat în partea Nord Vestică a României, la întâlnirea câmpiei Sătmăreni cu masivul Oas. Se află la 133m înălţime peste nivelul mării. Se compune din trei aşezări: Turulung, Dealul viilor Turulung şi Drăguseni. Unele suprafeţe ale satului şi comunei aparţin Zonei de Protecţie Naturală pe malul Prutului.
Obiective importante de văzut: Castelul-Perényi, bisericile reformat, romano-catolic, greco-catolic, capela Dónát, capela Nepomuki Szent János. 
Valoarea naturală: Zona de Protecţie Naturală de pe malul Prutului.
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Turterebes

Pagină web url >>

Este comună mare pe malul râului Tur, cu 7000 de locuitori dintre care 2/3 dintre locuitori sunt cu limba maternă maghiară. Industria materialelor de construcţii şi moara cu aburi înfiinţată în secolul trecut a determinat urbanizarea vieţii localităţii. Pe lângă industrializare erau importante viile de pe dealurile localităţii. Se poate fotografia din maşină Castelul Vécsey, construit în anul 1760, cu două nivele, care în urma pagubelor produse de incendiu a fost reconstruit cu un singur nivel. In comună a fost organizată o casă tradiţională, în care sunt prezentate casele tradiţionale ungureşti, de pe malul Somesului. In urma extinderii comunei satul Livada cu biserica reformată construită în 1450, patronată de Báthory Zsuzsana, după două restaurări efectuate în 1797 şi 1900 este un monument istoric a localităţii.
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Sarkozujlak 

Este centrul părţii alipite a României din istoricul judeţ Szatmár. Este aşezat pe malul 
Someşului, este reşedinţă de judeţ. Din totalul locuitorilor (cca. 131000 de suflete) majoritatea este de naţionalitate română, 41% de naţionalitate maghiară, 2,8% de naţionalitate germană.
Cetatea de pe malul Someşului a fost construit în anul 1213. Vis a vis pe malul celălalt al Someşului a fost populat terenul devenind localitate sub numele de Németi. In 1715 cele două localităţi s-au unit sub numele de Szatmárnémeti (Satu Mare). Diplomele din sec. 14. deja mărturisesc privilegia în calitate de oraş. Cronicarul Evlija Cselebi, martorul ocular al atacului de pedepsire a Turcilor din războiul din 1661, a mirat rezistenţa mult încercatei cetăţii
Szatmár, care de mai multe ori şi-a schimbat propritarul. Cetatea a fost distrusă la ordinul lui
II. Răkóczi Ferenc în anul încheierii tratatului de pace din Szatmár în anul 1711. In secolul 18-19. devine centru comercial, şi târg al micilor meseriaşi şi manufacturieri, devine centrul urbanic al zonei. La sfârşitul secolului preia judecătoria şi apoi rangul de centru judeţean, de la Nagykároly. Astăzi este centrul industiei chimice, a construcţiei de maşini, a industriei uşoare şi de cultură a zonei de frontieră Nord Vestice a României. 
Obiective principale de văzut: centrul, biserica romano-catolică construită în stil neoclasic, palatul episcopial, clădirea Hotelului Dacia, turnul pompierilor, Casa Albă, Clădirea Csizmadiaszín, clădirea Primăriei, casa-Ormos, clădirea Palatul Justitiei, biserica reformat㠄cu lanţuri”, statuia Kölcsey Ferenc, Palatul Vécsey – muzeul istoric.
Valoarea naturală: Pădurea de noroi
Informaţii mai detaliate: http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Szatmarnemeti

Pagină web url >>